Mica Unire – Un pas esențial spre România modernă

Mica Unire, sau Unirea Principatelor Române, este unul dintre cele mai importante momente din istoria României. În data de 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei și, ulterior, al Țării Românești, realizând astfel unirea politică a celor două principate. Această unire a fost un prim pas crucial spre formarea statului național român modern, culminând cu Marea Unire din 1918. 

Contextul istoric al Micii Uniri

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Principatele Române – Moldova și Țara Românească – erau sub suzeranitatea Imperiului Otoman și influența marilor puteri europene. După Revoluțiile de la 1848, ideea unirii celor două principii a început să capete tot mai multă forță în rândul intelectualilor și politicienilor români. Adunările ad-hoc din 1857 au exprimat clar dorința populației de a se uni sub un singur domnitor, având o administrație comună și instituții moderne.

În 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei pe 5 ianuarie, iar pe 24 ianuarie, a fost ales și domnitor al Țării Românești. Această  dublă alegere a fost un act de diplomație extraordinară și o demonstrație de unitate națională.

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Unirea sub conducerea lui Cuza nu a fost doar un act simbolic, ci și un început pentru modernizarea țării. Reformele sale au avut un impact direct asupra dezvoltării comunităților locale, inclusiv a orașelor dunărene. Printre cele mai importante reforme se numără:

• Reforma agrară din 1864 , care a împroprietărit țăranii, reducând dependența acestora de marii proprietari de pământ.
• Reforma învățământului , care a pus bazele unui sistem educațional modern.
• Reforma administrativă , prin care s-au creat instituții moderne, consolidând autoritatea statului.

Orașul Corabia are o legătură semnificativă cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, reflectată în mai multe aspecte istorice și culturale.

   ,, Pentru noi, corabienii, Domnul Unirii simbolizează însăși PROCESUL DE FORMARE A ORAȘULUI-PORT CORABIA la Dunăre, iar peste două decenii (în 1881), prin reformele continuate de  regele Carol I, Corabia avea să devină comună urbană. Orașul port Corabia a fost înființat la propunerea celor 37 de comercianți din Caracal, pentru a le înlesni comerțul cu cereale. Cuza aprobă și cu patriotismul său debordant, propune că portul să se numească „Mircea”: „în memoria unui Domnitor de a cărui faptă istoria României este plină, iar numele nostru îl vom da cu plăcere când evenimentele ne vor da prilejul de a dovedi simțul nostru de român și de cunoștința virtuților…”  Mirela Trandafir – Sef serviciul Cultural la Primaria Corabia.

În semn de recunoștință pentru contribuțiile sale, în centrul orașului Corabia a fost amplasat un bust al lui Alexandru Ioan Cuza. Acest monument servește ca omagiu adus domnitorului și ca punct de reflecție asupra impactului său asupra României moderne.

De asemenea, în Corabia funcționează Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, instituție de învățământ care poartă numele domnitorului, evidențiind importanța sa în istoria locală și națională.

Aceste elemente subliniază legătura strânsă dintre orașul Corabia și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, evidențiind influența asupra dezvoltării și identității locale.

Unirea Principatelor Române a fost mai mult decât o acțiune politică; a fost un simbol al unității și dorinței de autodeterminare a românilor. Deși nu a eliminat complet influențele externe, a oferit un model de solidaritate și a demonstrat că prin diplomație și voință comună se pot atinge obiective importante.